Astazi7
Ieri13
Aceasta saptamina7
Aceasta luna315
Total46247
Astazi7
Ieri13
Aceasta saptamina7
Aceasta luna315
Total46247
Regio UE Romania Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice Beneficiar Fonduri UE

Istoria locurilor

Marime font

Istoria locurilor explică multe aspecte interesante ale culturii materiale din acesta zonă. Cercetările întreprinse de specialiştii au demonstrat locuirea ţinutului din cele mai vechi timpuri. Interesante sunt descoperirile arheologice pentru epoca bronzului de la Baia Mare, Copâlnic, Copâlnic Mănăştur, Vad, Cetatea Chioarului, Satulung etc. Piesa pe care o menţionăm aici este statueta de lut reprezentând un bust de femeie cu ornamente ce sugerează decorul îmbrăcămintei folosit în epocă. La fel de importante şi interesante sunt şi descoperirile făcute la Mesteacăn în anul 1978. Acestea au scos la iveală material începând cu epoca bronzului şi până în secolele VII - IX, fapt socotit a fi suficient pentru a vorbi de o continuitate a vieţii comunităţilor omeneşti pe aceste meleaguri.

Atestarea documentară a localităţilor din Chioar este destul de târzie. Deşi menţionată în documente abia la 1319, Cetatea Chioarului, exista încă din secolul al XIII-lea. Aşezarea strategică, într-o zonă practic de necucerit a făcut din ea una dintre cele mai importante din Transilvania cu un rol deasebit în organizarea militară a Principatului Transilvaniei. Aceasta a fost o trambulină pentru afirmarea unor voievozi, iar pentru iobagi o posibilitate de câştigare a libertăţii sau a titlurilor nobiliare. Mult timp hotarul domeniului Chioar nu a fost cu exactitate delimitat fapt ce a făcut ca să apară conflicte cu oraşul Baia Mare. Procesul, între domeniul Chioarului şi Baia Mare, privind dreptul de folosinţă a pădurilor din partea de nord a durat mai bine de un secol.

Cele două oraşe, Baia Mare şi Baia Sprie, care au dominat zona Chioarului, apar menţionate în documente la 1329 sub numele de Rivulo Dominarum şi Medio Mons, având un jude comun. În secolul al XV-lea în Baia Mare funcţiona deja o monetărie, iar documentele secolelor următoare atestă existenţa aici a numeroşi meşteri organizaţi în bresle sau cu activitate independentă. Atât în cetatea Chioarului cât şi în cele două oraşe se organizau târguri în cadrul cărora se făcea un permanent schimb de valori materiale şi culturale între populaţia acestora şi cea a satelor din zonă.

Satele din Chioar erau numeroase, urbariul de la 1566 indicând 67 de aşezări, numărul acestora variind de-a lungul timpului, în unele perioade trecând de 80.

Până târziu zona a fost în stăpânirea voievozilor maramureşeni şi mereu s-au făcut schimburi de sate sau chiar transferuri de populaţie din Maramureş, întemeindu-se aşezări noi. Urbariul de la 1566 vorbeşte despre dreptul de proprietate a voievodului Luca de Remetea asupra satului Berchezoaia pe care familia l-a primit de la soţia lui Gheorghe Bathory, iar familia lui a adus oameni din Maramureş cu care a tăiat pădurea.

Vizualizare

Imagine de fundal

Culoare titlu

:

Culoare continut

: