Astazi7
Ieri13
Aceasta saptamina7
Aceasta luna315
Total46247
Astazi7
Ieri13
Aceasta saptamina7
Aceasta luna315
Total46247
Regio UE Romania Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice Beneficiar Fonduri UE

Biserici de lemn

Marime font

Bisericile de lemn din Chioar fac parte din grupul de biserici de lemn din Transilvania și din familia de biserici de lemn românești:

  • Biserica de lemn din secolul al XVII-lea, cu hramul „Sfântul Ioan Botezătorul”;

  • Biserica de lemn din 1806, cu hramul „Sfântul Ilie”;

  • Biserica de lemn Remetea Chioarului din 1800, cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail și Gavriil”.

Două din cele opt biserici maramureşene incluse în Lista Moştenirilor Mondiale a UNESCO sunt în Chioar:

  • Biserica de lemn din Șurdești din 1766, cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail și Gavriil” ;

  • Biserica de lemn din Plopiş din 1811, cu hramul „Sfinţii Arhangheli Mihail și Gavriil”.

Biserica de lemn din Surdeşti - Monument aflat în patrimoniul cultural mondial UNESCO din anul 1999.

Biserica de lemn din Surdeşti

Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” a fost construită în anul 1766 de către meşterul Toma Macarie pentru comunitatea greco-catolică din Şurdeşti.

 

Biserica de lemn din Plopiş - Monument aflat în patrimoniul UNESCO.

 

Biserica de lemn din Plopiş

Buni lemnari, cunoscuţi fiind pentru frumoasele lăzi de zestre cu care au împânzit ţinutul, locuitorii satului încep în anul 1798 edificarea unei noi biserici menite să înlocuiască vechiul locaş de cult.

La 12 noiembrie 1811, spre bucuria celor 49 de familii, are loc înfiinţarea noii biserici „Sfinţii Arhangheli”. Datele privind sfinţirea bisericii sunt extrase dintr-un document întocmit cu ocazia târnosirii acesteia, document găsit în piciorul prestolului: „Sfinţindu-se această sfântă biserică în anul Domnului 1811, noiembrie 12”. Tot aici au fost descoperite şi 49 de monezi depuse, câte una, de fiecare familie.

În ciuda dimensiunilor relativ modeste ale bisericii: 17m lungime, 7m lăţime şi 47m inălţime, biserica de lemn din Plopiş se remarcă prin proporţiile sale bine echilibrate, lucru ce o face să se înscrie în categoria construcţiilor religioase bine închegate.

În Chioar, ca de altfel în orice altă parte a ţării, cultura populară prezintă o coordonată esenţială a specificului naţional, care în timp, a structurat definitiv coeziunea etnică şi a marcat inconfundabil spiritualitatea poporului român.
În definirea, singularizarea unei etnii cultura populară devine blazonul său de nobleţe, certificatul său de naştere, impunând o individualizare certă a grupului uman respectiv. Se constituie, în acelaşi timp, ca un semn distinctiv al apartenenţei la un anumit areal cultural pe care îl marchează şi îl defineşte, transformându-se într-un puternic vector de cristalizare a specificului naţional, de întărire a coordonatelor spirituale specifice unui popor.

 

Vizualizare

Imagine de fundal

Culoare titlu

:

Culoare continut

: