Astazi0
Ieri18
Aceasta saptamina26
Aceasta luna196
Total48211
Astazi0
Ieri18
Aceasta saptamina26
Aceasta luna196
Total48211
Regio UE Romania Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice Beneficiar Fonduri UE

Obiceiuri

Marime font

Obiceiuri de Crăciun: În Maramureş, de Crăciun lumina nu se stinge toată noaptea şi nici o casă nu rămâne necolindată; obiceiuri frumoase, încărcate de semnificaţii, pe care oameni din toate zările vin să le admire, pentru a se bucura de un Crăciun adevărat.

Obiceiuri de Anu Nou şi Sfântu Vasil: În Maramureş, Anul Nou e doldora de credinţe şi obiceiuri; pretutindeni sunt semne care, tălmăcite, arată cum va fi tot anul care vine; cetele de urători care vestesc noul an, Jocul Caprei, Steaua şi Pluguşsorul stau la loc de cinste în această zi.

Obiceiuri de Bobotează: Casele tuturor credincioşilor sunt sfinţite cu agheasma de preotul comunităţii; sosirea lui e vestită de cete de copii care urează gazdelor belşug; semnificaţia creştină a zilei se împleteşte cu vechi credinţe şi practici magice de aflare a ursitului.

Danţul Cosercilor” – Valea Chioarului: Joc la Căminul Cultural; oamenii aduc de-acasă coserci cu de-ale gurii, împodobite cu ştergare tradiţionale care mai de care mai ”mândre”.

Lăsata Secului (Începutul Postului Mare): În ultima duminică dinaintea Postului Mare, în satele maramureşene se lasă cu joc şi ceteraşi până în zori, ”Danţul Lăsării” prevestind începutul postului. Buni creştini, maramureşenii nu vor mai petrece timp de şapte săptămâni, până la Sfintele Paşti.

Obiceiuri de Buna Vestire: Spectacolul focurilor: pe înserat, în fiecare gospodărie, se aprinde câte un foc menit să ferească locul de boli şi necazuri.

Obiceiuri de Florii: În curţile bisericilor au loc ”procesiuni” de crenguţe de salcie înflorită; ramurile vor fi păstrate cu sfinţenie de credincioşi pe grinda casei. Tot de Florii, în satele din Ţara Chioarului are loc ”Masa Moşilor” (pomana morţilor).

Obiceiuri de Paşti: După un post lung, maramureşenii sărbătoresc Sfintele Paşti aşa cum se cuvine; înroşitul şi încondeiatul ouălelor, slujba de Înviere, mersul cu pasca la sfinţit sunt obiceiuri pe care nimeni nu le lasă deoparte; creştinismul se împleteşte cu fascinante ritualuri pre-creştine.

Dansul la şură” - un obicei reînviat la Surdeşti: ansamblu de dansuri compus din femei şi bărbaţi trecuţi de prima tinereţe, dar pentru care plăcerea dansului popular a rămas ca pe vremuri. Aceşti artişti amatori, prin dansul lor au păstrat nealterat un obicei vechi de sute de ani, în cea de-a doua zi de Paşte.

Obiceiul de primăvară ”Udătoriu″ – Surdeşti: Ritual agrar vechi, care sărbătoreşte cel mai muncitor sătean (udătoriu”), a cărui selecţie este strictă: împreună cu alţi săteni muncitori, el este observat multă vreme de către un juriu format din bătrâni, înainte de a fi selecţionat. A doua zi de Paşti, la Surdeşti este sărbătorit cel mai harnic gospodar, primul ieşit la muncile câmpului (”udătoriu”). După ritualul de celebrare, ospăţ şi joc la casa sărbătoritului!

Obiceiuri de Rusalii: Oamenii îşi împodobesc casele cu ramuri verzi de tei sau paltini.

Obiceiuri de Sânziene: Fetele nemăritate adună de pe câmpuri sânziene galbene şi împodobesc cu ele porţile şi streşinile caselor, ca să le aducă noroc. Fiindcă se zice că Sânzienele se mânie dacă nu sunt sârbătorite cum se cuvine, de ziua lor li se dedică tot felul de serbări câmpeneşti.

Obiceiuri de Sfânta Maria Mare: Grupuri de pelerini, îmbrăcaţi în alb, se îndreaptă către mânăstiri, cântând cântece închinate Sfintei Fecioare Maria.

Toamna Chioreană”, Remetea Chioarului: Formaţii artistice din zonă, dar şi invitate, sărbătoresc sosirea toamnei în peisajul chiorean.

Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil (Hramul bisericilor de lemn din Surdeşti, Plopiş, Rogoz (monumente din Patrimoniul Mondial-UNESCO): Fiecare din bisericile maramureşene de lemn are farmecul ei şi povestea ei unică: Surdeşti (cea mai înaltă construcţie veche din lemn), Plopiş (păstrează 49 de monede depuse de fiecare din familiile care au sprijinit înalţarea bisericii), Rogoz (adăposteşte sub acoperiş masa moşilor).

Obiceiuri de Sf. Andrei: Fetele nemăritate se folosesc cu acest prilej de practici magice pentru aflarea ursitului; dacă postesc toata ziua şi apoi mănâncă dintr-o turtă sărată gătită cu mâinile lor, viitorul soţ li se va arăta în vis.

Zilele culturii chiorene” – Şomcuţa Mare: O săptămână de colocvii, concerte, expoziţii dedicate culturii Ţării Chioarului.

 

Vizualizare

Imagine de fundal

Culoare titlu

:

Culoare continut

: